Maria Callas

A fost numita La Divina. A fost una dintre cele mai importante soprane din secolul XX. A facut istorie in lumea operei cu interpretarile sale. A fost amanta faimoasa a lui Aristotel Onassis. Este o legenda despre care s-au scris carti si s-au facut filme.

640px-CallasAmsterdam1973aCum poti descrie viata unei legende? Callas a fost descrisa in multe feluri: ca fiind violenta si pasionala, ca avind o viata cu abandonuri succesive, ca sfisietoare de inimi. Unii au considerat ca de fapt ea a fost mereu in cautarea unei vointe exterioare care sa o conduca – intii mama, apoi profesoara Elvira de Hidalgo, apoi sotul italian Meneghini si mai tirziu Onassis, dar si directorii caselor de discuri unde inregistra. Dupa moartea ei, criticii vor spune ca ea a obligat lumea muzicala sa exploreze noi dimensiuni. Ca talentul ei remarcabil a fost un dar si un blestem deopotriva. A avut admiratia muzicienilor, a dirijorilor, a criticilor si a platit un pret pentru aceasta cariera fabuloasa si totusi atit de scurta.

Ce este insa fascinant este ca, desi Callas a trait doar 54 de ani, legenda se scrie in continuare: in 2002 Zefirelli a facut un film despre ea – Callas Forever, in 2007 primeste post mortem un premiu Grammy Lifetime Achievement, iar revista BBC Music Magazine o declara cea mai mare soprana a tuturor timpurilor. In fine, la 30 de ani de la moarte este scoasa o moneda comemorativa de 10 euro, pentru Grecia. Iar lista muzicienilor care spun ca a avut o influenta uriasa asupra lor este nesfirsita.

Iata-i povestea.

Mama

Maria Cecilia Kalogeropoulos este numele fetitei nascute la New York din parinti greci, dar Callas este varianta scurta si americana. Mama Mariei marturiseste cu sinceritate, ani mai tirziu, ca nu a dorit sa isi vada copilul dupa nastere, pentru ca nu era baiat. Baiat, asta isi doreau Evangelia si George Kalogeropoulos, plecati din Grecia la New York dupa ce fiul le moare la o virsta frageda. Maria este a doua fetita, prima este Cynthia, care va deveni ulterior Jackie.

Dupa 14 ani de New York, Evangelia decide sa se intoarca cu fetele in Grecia, spunind ca acolo ar trai foarte bine cu banii cu care in marele oras american abia se descurcau. In plus, hotaraste ca cele doua fete vor fi artiste. Mai multe, vor fi vedete. Ea va fi responsabila ulterior de crearea si alimentarea legendei Callas.

Copilul Maria Callas este grasa – mama o indoapa cu dulciuri – si mioapa. Dar mama ambitioasa ii vede inzestrarile muzicale si o impinge cu indirjire sa si le dezvolte. ”Nu reprosez nimic nimanui, dar nu ar trebui sa i se ia unui copil copilaria. Mama era prea grabita”, va spune Callas multi ani mai tirziu. Cu toate acestea, relatia cu mama ei a ramas in cel mai bun caz rece.

Profesoara

Elvira_de_Hidalgo_1In perioada de studio cu profesori greci de la Conservator, intra in viata Mariei Callas profesoara Elvira de Hidalgo. Ilustra soprana spaniola, care cintase altadata cu nume precum Caruso si Saliapin, ramasese blocata la Atena din cauza razboiului.

Iata ce isi va aminti Elvira de Hidalogo despre intilnirea cu vocea Mariei: ”O cascada de sunete insa total necontrolate, dar am inchis ochii si m-am gindit la bucuria pe care o voi incerca sa lucrez un asemenea metal. Sa-l mulez pina la perfectiune.”

La rindul ei, Callas va recunoaste si ea numele si meritul Elvirei de Hidalgo: ”Urmam cursurile ei de dimineata pina seara. Incepeam lectiile cu ea la ora 10 dimineata, ne opream la ora prinzului, de cele mai multe ori doar pentru a minca un sandwich si reluam pina la ora opt seara. Nici nu mi-ar fi trecut prin minte ca as fi putut sa ma duc acasa mai devreme, pur si simplu pentru ca nu as fi stiut ce sa fac”, va spune Callas ani mai tirziu.

Elvira de Hidalgo nu o invata doar sa cinte, ci chiar sa fie femeie. O invata sa mearga, ii corecteaza tinuta – umerii, pieptul, o invata sa se imbrace, ii arata calitatile si greselile absoventilor de Conservator. Cu alte cuvinte, profesoara forma o voce si o femeie. De altfel, mama Mariei se va plinge in memorii de profesoara, va scrie ca e orgolioasa si dornica de cistigaturi, fara a indrazni insa sa critice rolul ei in formarea profesionala a familiei.

Refuzul contractului cu Metropolitanul si intilnirea providentiala

La incheierea celui de-al doilea razboi mondial, in 1945, Maria decide sa se intoarca in America. Desi cinta deja la Opera din Atena, profesoara ei ii spusese ca, pentru a deveni o cintareata recunoscuta in toata lumea, trebuie sa cinte pe scenele din Italia. Maria pleaca totusi in America unde, dupa o serie de refuzuri, are o auditie cu directorul Operei Metropolitan, Edward Johnson, care ii si ofera un contract. Pe care insa, surpriza, tinara cintareata de doar 22 de ani il refuza. Refuza sa debuteze la Metropolitan in rolurile Leonora si Butterfly, insa are suficienta indrazneala ca sa ii spuna directorului ca ar accepta Aida si Tosca. Debutul ei la New York va mai intirzia opt ani.

Intre timp, il cunoaste si se imprieteneste cu un tinar bas, Nicola Rossi-Lemert, si, prin el, pe directorul artistic al festivalului de la Verona, Giovanni Zenatello. Acesta o asculta cintind si ii ofera un contract. Maria pleaca deci sa debuteze la Verona, intr-o seara de august in 1947. Dupa cum ii spusese Elvira de Hidalgo, lumea internationala a muzicii se cucereste din Italia.

Italienii

Maria_Callas_(La_Traviata)_2La Verona, la acest prim concert italian, intra in viata ei urmatoarele doua personaje importante – dirijorul Tullio Serafin si Giovanni Battista Meneghini, un domn de familie buna, industrias bogat si celibatar convins, se va indragosti iremediabil de Maria si ii va deveni sot.

Tulio Serafin va fi, pentru Maria, Maestrul Serafin, cel care a facut-o La Callas, si despre care va spune, mai tirziu: ”Nu exista decit doi dirijori pe lume: Serafin si Giulini”.

Intilnirea cu Meneghini ii aduce ceva foarte important in plan personal: liniste. Maria poate in sfirsit doar sa cinte, el se va ocupa de toate celelalte chestiuni administrative. Desi s-au cunoscut in 1947, cei doi s-au casatorit abia in 1949, spre dezamagirea mamei posesive a lui Meneghini, dar si a familiei Callas. Intre cei doi era o diferenta de aproape 30 de ani, s-a spus ca formau o pereche ciudat de nepotrivita, care afisau insa o casnicie perfecta. Maria afirma chiar in presa vremii ca pentru el ar renunta chiar la cintat. El o urmeaza din oras in oras, de la un concert la altul, iar seara ea ii gateste felurile favorite, ale caror retete le gasim in ziarele de a doua zi. prezinta cu retete detaliate. Din 1951 el va fi agentul ei exclusiv timp de opt ani.

In paranteza fie spus, mai tirziu, cineva va remarca cu uimire ca, dintre miile de articole scrise in presa vremii, probabil doar citeva sute sint cronici serioase si portrete atent scrise, care reusesc sa treaca de partea senzationala si chiar sa scrie despre ea si despre munca ei.

In fine, a treia intilnire este cu Luchino Visconti, care ii ofera primul rol comic, in Turcul in Italia, una dintre primele opere ale lui Rossini. Visconti, ca si Zefirelli, de altfel, regizori importanti veniti din lumea teatrului si a filmului, si-au dat seama ca Maria e o mare artista, ca pot crea cu ea spectacole in care muzica si teatrul fac un spectacol complet.

Croitoreasa

Mai exista o persoana importanta in viata lui Callas, cu un rol esential in transformarea tinerei grasute in diva Callas. Madame Biki pe numele ei, aceasta era o modista celebra in toata Europa. Atit de celebra incit si-a permis initial sa o refuze pe Callas, pentru ca nu imbraca femei masive, desi domnul Meneghini si-a pus la bataie autoritatea si banii. Ulterior, intre cele doua se stabileste o relatie foarte apropiata, Madame Biki avind probabil un rol important in decizia Mariei de a slabi si in orice caz fiind cea care i-a redesenat silueta. Madame Biki va desena nu doar tinutele de zi cu zi, ci si costume de scena.

Furtuna Onassis

Callas si Onassis s-au intersectat de citeva ori la diferite evenimente, dar relatia lor va incepe in 1957, dupa unii biografi, sau in 1959, dupa altii. Se spune ca momentul care o va face pe Callas sa iubeasca are loc in 1959, dupa premiera unui spectacol la Covent Garden, cind Onassis organizeaza o receptie in cinstea ei, la un hotel de lux, decorat cu trandafiri rosii, unde invita 5000 de persoane. Amindoi sint greci – Maria este prima cintareata a lumii, iar Ari (cum ii spuneau prietenii) este Aristotle_Onassissimbolul reusitei in afaceri internationale. Maria, care este totusi o burgheza maritata cu un milionar de provincie, este sedusa pur si simplu de vitalitatea si luxul orbitor risipit de cel care cumpara tablouri la numar si oferea diamante tuturor femeilor cu care se afisa.

Exista chiar o poveste faimoasa, despre o croaziera pe Mediterana, cu iahtul lui Onassis – Maria insotita de sotul ei, Onassis alaturi de sotia sa, printre invitati Winston Churchill si Greta Garbo. Daca incercam sa ne imaginam scena, este pur si simplu un film holywoodian. Un capitol se inchide, altul incepe.

Viata cu Onassis este ca o furtuna – mereu sub ochii lumii, mereu cu presa si fotografii pe urme. Incep speculatiile legate de posibila casatorie – Maria, care este complet transformata, complet indragostita de Ari, si-o doreste, Onassis declara doar ca sint doar foarte buni prieteni. In viata lui apar si alte femei, presa scrie, Callas stie si tace. Onassis o admira pe Maria. Ea il iubea. Iar el nu va ezita sa treaca mai departe, spre o femeie si mai celebra, cu care se va si casatori: Jackie Kennedy.

Vocea

S-a spus despre tinara Callas ca are o voce interesanta, cu posibilitati extraordinare, dar si cu defecte enorme – vor fi necesari ani de exercitii si vocalize, ore de munca, pentru a reusi sa le remedieze doar partial. Dupa ani de munca sustinuta – in spectacole, dar si in orice clipa de ragaz, cind repeta cu o energie extraordinara, ca sa isi corecteze imperfectiunile din voce – Callas cucereste Scala si intreaga Italie. Eleva Elvirei de Hildalgo este o primadona, o vedeta internationala.

Munceste mult, dar in acelasi timp, inca de foarte devreme da dovada de o incredibila fragilitate. Uneori nu are forta necesara sa cinte, alteori are picioarele atit de umflate incit abia poate merge. Pe scena, fara ochelari, se spune ca era pur si simplu oarba. Prin aceasta conditie fizica inegala au fost explicate multe dintre refuzurile de a cinta sau incalcarile de contracte considerate adesea capricii. In ’57, cu o ora inainte de spectacol, decide sa nu mai cinte intr-un concert programat la Atena – era epuizata nervos. Urmeaza alte si alte momente cind, din varii motive, isi va incalca contractele. Fostul ei sot, Meneghini, va spune, dupa divort ca ”Maria are nevoie de un barbat”.

Iata ce scrie presa vremii: ”In timp ce Tebaldi, pentru a nu cita decit pe una dintre cele mai celebre cintarete actuale, duce o viata stearsa de mic burgheza si viseaza doar sa cultive o bucata de pamint in provincial ei natala, la Parma, Callas are la Milano o casa fantastica de 60 de milioane de lire (ceea ce e destul de putin), cu mobile vechi si tablouri de Frangonard, Tizian, Degas, Fra Angelico; garderoba ei cuprinde 36 de mantouri de blana, 200 de rochii, 300 de palarii”.

Epoca in care a trait insa a facut sa ramina dupa ea numeroasele inregistrari realizate cu casele de discuri, arhive intregi cu sute de fotografii de la spectacole si chiar film. In fine, o alta Callas poate fi vazuta cind conduce in Statele Unite, la Julliard, niste master classes de canto. Pentru a o vedea pe aceasta Callas, cea care lucreaza cu studentii, care explica, asculta si cinta, veneau in sala nume precum Placido Domingo sau Lilian Ghish.

Va muri in urma unui atac de cord, in apartamentul de la Paris, in 1977. Va fi incinerata, iar cenusa va fi imprastiata in Marea Egee, asa cum dorise, insa nici chiar asta nu a fost simplu, caci intii a fost nevoie sa fie recuperata de la cei care o furasera.
Citatele sint preluate din ”Callas – o viata”, autor Pierre-Jean Remy, Editura Muzicala, Bucuresti, 1988

Leave a Comment